Toamna înseamnă iertare

Toamna înseamnă uitare, iertare și culoare. Toamna este anotimpul în care tragi linie la toate obstacolele întâlnite în timpul unei veri zbuciumate și îți lași sufletul să se odihnească de atâtea alergări. După multe uși închise, după atâtea vorbe tăioase, după atâtea fapte dureroase, e și sufletul meu obosit. Dar am învățat că Dumnezeu este acolo, în ciuda credinței mele atât de slabe, în ciuda faptului că mă îndoiesc și nu cred cu tărie că El poate imposibilul. Dumnezeul meu luptă pentru mine. Și știu că îmi pregătește un drum pe care voi păși, chiar dacă pentru asta trebuie să aștept ani buni.
Am învățat că timpul meu nu este timpul lui Dumnezeu. Eu am un timp numit "Acum", iar Dumnezeu are un timp numit "Încă nu, copilul Meu. Ai încredere în Mine. Am altceva mai bun să-ți dăruiesc." Așteptarea este dureroasă, dar roadele ei sunt dulci. Uneori uit asta. Uit că acel "Așteaptă!" de care eu fug cu înverșunare, este tocmai cheia spre ușa ce trebuie să o deschid.
Am învățat( și vreau să nu mai uit asta) că oamenii rănesc când sunt răniți la rândul lor. Și nu pot să le vindec rănile, pentru că nici mie nu mi le poate  vindeca decât  adâncirea  în Dumnezeu. Mereu când am fost rănită sau dezamăgită, am crezut că cineva îmi vrea răul, mă vrea doborâtă la pământ. De fapt, nu e chiar așa. Suntem răniți de oameni, care la rândul lor sunt răniți de alți oameni, și de ce să nu recunoaștem, și noi rănim pe alții. Este un cerc de răni care nu se vindecă decât cu iubire și cu răbdare. Dacă în loc de ura pe care o primim, am oferi în schimb iubire, ce frumoasă ar fi lumea!
Frunzele cad din copaci și parcă, îndrăgostite de pământ, se apleacă la sânul lui și se topesc acolo în vâltoarea furtunilor ce le gonesc. Și totuși, copacii nu le reproșează nimic. Le așteaptă să se întoarcă la primăvară în ei, de unde să-și ia din nou seva. De multe ori, asemeni frunzelor, mă rup și eu de Cer, și mă lipesc cu toată ființa mea de acest pământ, în loc să-mi păstrez seva în Cer ! Și totuși, Dumnezeu așteaptă cu răbdare să-mi întorc privirea spre El.
Toamna înseamnă iertare și eliberare. Îmi desfac mantaua durerilor ce m-a încolțit de atâta timp, și las ca Iubirea Lui să mă înfășoare cu căldură negrăită. Azi vreau să iert, să iubesc și să-mi vindec rănile. Azi schimb prioritățile din viața mea și las ca timpul lui Dumnezeu să fie cel care contează. Azi nu mai judec oamenii pentru faptele lor, ci mă judec pe mine că nu știu să iubesc curat și dezinteresat. Azi las trecutul să fie doar o punte spre ceea ce sunt acum. "Orice lucru, El îl face frumos la vremea lui." Azi vreau să cred că orice lucru este în mâna lui Dumnezeu, și numai El este Cel ce le împlinește în viața mea.
Azi este toamnă!
Azi iubesc.
Azi uit.
Azi iert.
Azi mă vindec.
Azi trăiesc ...



                                                                                                                               Alinador